Tehnici si modalitati folosite in actiunile ofensive pentru cucerirea unei cladiri

Zonele nevazute si ascunzatorile.

Zonele cu multe cladiri pot oferi o camuflare excelenta, atat pentru cei care ataca, cat si pentru cei care se apara. Aparatorii au avantajul ca atacatorii trebuie sa se expuna, in cele din urma, atunci cand se deplaseaza in zona. Acest avantaj poate fi exploatat si prin stabilirea unor pozitii de aparare in cladirile solide care asigura un bun camp de tragere.

Participantii la un atac pot dispune mai bine de avantajele camuflarii proprii, daca initiaza o recunoastere adecvata si daca se folosesc de harti ale orasului sau de schite ale cladirilor (in cazul in care dispun de ele).

Probabil, subunitatea nu va detine planul cladirii pe care o ataca. Prin urmare, patrunderea in interior si verificarea cladirilor (sau a unor parti dintr-o cladire) desemnate pentru fiecare subunitate trebuie facuta in mod agresiv (hotarat). Pentru a asigura succesul unui astfel de atac, tehnica folosita trebuie sa fie sistematizata si bine coordonata (verificarea trebuie facuta incapere cu incapere). Mai jos sunt descrise cateva din aceste tehnici.

 

Metode de patrundere si verificare a incaperilor.

Exista mai multe modalitati de patrundere si verificare a unei cladiri in timpul unui atac. Indiferent de metoda aleasa pentru aceasta, fiecare militar trebuie sa stie exact ce are de facut si ce sarcini ii revin in cadrul echipei. Verificarea unei incaperi este o actiune care necesita rapiditate, forta de soc si actiune violenta, indiferent de metodele sau tehnicile folosite pentru patrundere in incapere.

Elementul de asalt este compus astfel:

a) servantul – ca tragatorul 1;

b) comandantul grupei – ca tragatorul 2;

c) comandantul echipei antipersonal – ca tragatorul 3;

d) tragatorul la pusca mitraliera – ca tragatorul 4.

 

Elementul de sprijin este compus din:

a) servantul – ca tragatorul 1;

b) comandantul echipei antiblindate – ca tragatorul 2;

c) servantul – ca tragatorul 3.

 

Metode de patrundere.

Unitatea de baza folosita in procesul de aplicare a fiecarei din aceste metode este echipa de tragatori (elementul de asalt), ca parte componenta a subunitatii combatante. Metoda aleasa depinde de marimea si de amplasarea incaperii. Fiecare metoda descrie modul in care procedeaza echipa de verificare pentru a trece de pragul fiecarei incaperi.

Se poate utiliza unul din urmatoarele procedee :

1) ,,carlig“;

2) ,,cruce“;

3) combinatie a ,,carligului“ cu ,,crucea“ [1].

La metoda ,,carlig“ membrii echipei se rasucesc in jurul punctului de acces.

La metoda ,,cruce“ membrii echipei se deplaseaza intersectandu-se in punctul de intrare.

Metoda combinata intre ,,carlig“ si ,,cruce“ trebuie folosita in cazul asaltului unei incaperi de pe aceeasi parte a intrarii.

In functie de tehnica folosita, elementul de asalt inainte de a intra in incapere se pozitioneaza fie de aceeasi parte a usii in formatia denumita ,,grup compact“ (cand usa este deja deschisa), fie de o parte si de alta a usii, formand astfel un ,,grup divizat“ (cand usa este inchisa).

 

Organizarea elementului de asalt.

Elementul de asalt poate utiliza tehnici de verificare a incaperilor cu doi, trei sau patru oameni, in functie de marimea incaperii, de nevoia de forte suplimentare de foc, de asigurarea securitatii in afara camerei sau in functie de obstacolele existente in aceasta. Elementul de asalt trebuie sa stapaneasca foarte bine toate aceste metode si sa nu decida folosirea uneia sau alteia dintre ele pana cand nu vede situatia la fata locului.

 

Operatiunea de verificare in echipa de doi militari

Generalitati. Acest tip de verificare a incaperilor este folosit atunci cand doi dintre militarii elementului de asalt trebuie sa mentina securitatea in afara incaperii (atunci cand nivelul de pericol e scazut sau cand incaperea e asa de mica, incat nu e preferabil sa patrunda mai mult de doua persoane in ea).

Mod de operare. Daca avem doi membri ai echipei de verificare, grupati de aceeasi parte a intrarii si se foloseste o grenada, imediat ce aceasta explodeaza:

a) tragatorul 1 trece pragul si verifica zona din imediata sa apropiere folosind metoda ,,carlig“ sau ,,cruce“, in functie de configuratia spatiului, sau de situatia inamicului;

b) tragatorul 2 intra si el imediat si executa aceleasi operatiuni, dar pentru sectorul sau, corespunzatoare tehnicii folosite ,,carlig“ sau ,,cruce“;

c) ambii tragatori vor verifica zonele ce le revin fiecaruia, incepand cu colturile camerei, din coltul apropiat pana la cel mai indepartat spre centrul camerei; se verifica toate zonele ce intra in raza vizuala; tehnica folosita este cea a impartirii camerei in sectoare (dupa modelul taierii unei placinte rotunde in portii).

 

Operatiunea de verificare in echipa de trei militari

Generalitati.

Aceasta metoda este folosita numai cand e necesara prezenta unui om in interiorul incaperii respective. Un astfel de exemplu ar fi cand echipa de verificare descopera o camera alaturata si este nevoie de o a treia persoana pentru a o verifica si pe aceasta. Un al patrulea membru trebuie sa ramana afara pentru a asigura securitatea.

Mod de operare:

a) se procedeaza la fel ca in cazul verificarii cu o echipa de doua persoane;

b) imediat dupa tragatorul 1 si 2, intra un al treilea militar (din echipa de acoperire);

c) tragatorul 3 se posteaza la una din usi si isi fixeaza un sector central de foc;

d) membrul echipei de acoperire ramane afara pentru a asigura protectia.

 

Operatiunea de verificare in echipa de patru military

Generalitati.

Aceasta operatiune are loc atunci cand securitatea in afara este asigurata de un alt element sau cand nivelul de amenintare estimat este asa de mare, incat este nevoie de o forta suplimentara de foc in interiorul incaperii.

Mod de operare:

a) cand toti cei patru membri ai echipei de asalt sunt implicati in operatiunea de verificare a unei incaperi, protectia in afara trebuie asigurata de o alta echipa de asalt sau de securitate;

b) pentru descinderea initiala in incapere se foloseste metoda descrisa in cazul echipei de verificare alcatuita din doi membri;

c) in cadrul grupului compact, tragatorii 3 si 4 se aliniaza in spatele tragatorilor 1 si 2;

d) in cadrul grupului divizat, tragatorii 3 si 4 se grupeaza vizavi de tragatorii 1 si 2, pe care ii urmeaza in momentul intrarii, stabilind un sector central de foc.

Deplasarea pe coridoare Coridoarele lungi cu usi de o parte si de alta reprezinta un adevarat pericol pentru echipa care verifica cladirea respectiva. Pe tot parcursul operatiunii de verificare a unui coridor trebuie sa se mentina principiul apararii circulare. O data ce militarul observa sursa de pericol, el se va concentra asupra acesteia pana cand un alt camarad il va sprijini. In deplasarea pe coridoare se vor folosi aceleasi tehnici si aceeasi organizare ca si in cazul unei grupe de verificare.

In cadrul unei actiuni se pot intalni diferite tipuri de coridoare:

– drepte;

– in forma de ,,L“;

– in forma de ,,T“;

– alte tipuri.

In cazul verificarii unui coridor in forma de ,,L“ fiecare tragator din cadrul echipei ia o pozitie adecvata, astfel:

a) tragatorul 1 va indrepta arma, astfel incat sa acopere spatiul mort;

b) tragatorul 2 va diviza spatiul mort pe o distanta cat mai mare si va inainta pentru a mari unghiul de tragere in interiorul spatiului mort;

c) tragatorul 1 se deplaseaza in functie de tragatorul 2;

d) tragatorul 2 inceteaza divizarea pe sectoare inainte de a ajunge in pozitia din care poate fi observat de pe cealalta portiune de culoar;

e) tragatorul 1 se opreste imediat dupa ce intra pe coridor, ia pozitia ,,in genunchi“ si striga ,,GATA!“;

f) tragatorul 2 striga ,,MERGI!“;

g) ambii tragatori se deplaseaza simultan pentru a verifica coridorul dupa colt;

h) tragatorul 2 ramane in picioare;

i) tragatorul 1 ramane in pozitia ,,in genunchi“, in timpul pivotarii pe dupa coltul peretelui.

Verificarea unui coridor in forma de ,,T“ se executa astfel:

a) ambii tragatori se apropie de intersectia coridorului in forma de T trasandu-si sectoare individuale cu arma in pozitie de tragere;

b) isi ocupa pozitiile fara a patrunde in intersectie;

c) tragatorul 1 verifica sectorul sau de tragere, apoi spune ,,GATA“;

d) tragatorul 2 procedeaza la fel si striga, la randul lui ,,MERGI!“;

e) ambii se deplaseaza in pozitiile urmatoare prin metoda ,,carlig“;

f) verifica zonele imediate de-a lungul peretilor, incepand cu cel mai apropiat colt pana la cel mai indepartat;

g) isi stabilesc pozitiile adecvate din care sa poata controla coridorul si usile care dau in acesta;

h) este chemata echipa de acoperire care asigura intrarea in timp ce incaperile de pe coridor sunt verificate sistematic de catre echipele de verificare.

 

Verificarea casei scarilor reprezinta o alta problema pentru echipele insarcinate cu verificarea unei cladiri. Cea mai indicata metoda pentru verificarea casei scarilor este cea de sus in jos, aplicandu-se principiul securitatii circulare care este vital.

Comandantul elementului de asalt trebuie sa desfasoare in casa scarilor numai echipa de verificare, astfel:

a) tragatorul 1 este primul care urca scarile la un pas inaintea tragatorului 2;

b) chiar inainte de a ajunge in punctul in care s-ar putea expune focului inamic de deasupra, tragatorul 1 se intoarce si asigura planul de deasupra;

c) din acest moment incepe sa urce scarile cu spatele, acoperind totodata spatele si planul de deasupra;

d) tragatorul 2 il urmeaza in timp ce urca scarile, la un pas in spate si spre lateral;

e) cand tragatorul 1 se intoarce pentru a acoperi planul de deasupra, tragatorul 2 ramane orientat catre inainte acoperind casa scarilor drept in sus;

f) viteza de deplasare a echipei de verificare este determinata de tragatorul 1;

g) ceilalti membri incearca sa-si imparta in sectoare o zona cat mai mare posibil, la fiecare treapta urcata.

Note bibliografice
[1] Manualul grupei de infanterie, proiect, Bucureşti, 2003.
[2] Col. Ostropel, Viorel, Instrucţia tactică a grupei şi plutonului de
infanterie, (Exerciţii tactice în complex cu grupa şi exerciţii
tactice pregătitoare cu plutonul), Sibiu, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, 1999.
[3] Col. Pătru, Gheorghe, Tehnici de acţiune individuale şi colective
în câmpul tactic, Sibiu, Editura Academiei Trupelor de Uscat,
2002.
[4] Field Manual 7 – 20, Headquarters, Washington D.C.,
Departament of the Army, 6 April 1992.
[5] Tactical Standard Operating Procedures (TACSOP), Washington
D.C., Departament of the Army, November 1995.

Lt.col.instr.sup. Mihai MOVILA
Lt.col.instr.sup. Ion IACOVESCU

Sursa: http://www.armyacademy.ro/